Ho, ho, ho! Si ce sac rosu am avut!

In vara, in timp ce faceam curat prin debara, am dat peste marele sac rosu primit de la americani in primavara lui 2002, cand am participat la finala Marlboro Adventure Team, in Utah. Anul acesta sacul a intrat pentru prima data in dotarea lui Mos Craciun. Am renuntat la moda cadourilor lasate langa brad si mi-am intrat in rol. Barba nu a fost chiar asortata, dar cu siguranta va fi peste cativa ani. Oricum, nu am avut de gand sa pacalesc pe nimeni.

Cora si Mosul vorbind despre carnetul de note, discutie "arbitrata" de Ozzy

Cora si Mosul vorbind despre carnetul de note, discutie "arbitrata" de Ozzy

Dupa ce am facut pe Mos Craciun acasa, am jucat rolul si in deplasare, unde am incercat sa-i surprind pe baietii cumnatului meu. Inca nu merg ei la scoala, dar nu mai cred in vrajeli cu barba alba. Generatie precoce. Mi-a placut totusi ca au spus poeziile cu tremurici in glas si cu ochii la gura sacului. A fost fain, s-a ras si cu lacrimi, mai ales atunci cand am invitat-o pe soacra-mea sa sada pe genunchiul Mosului si sa spuna si ea o poezie daca vrea sa vada cadoul. Ai mai multe poze aici!

Bogdanel a recitat o poezie mai lunga decat se astepta Mosul. Bravo lui!

Daca am fi avut si zapada, chiar ar fi fost un Craciun ca la carte. Ninsoarea a venit dupa doua zile. Chestie de sincronizare. Numai Mos Gerila e de vina! La multi ani!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: